Teenager
мαяs Δ.
 Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 4009
|
|
Aici curg interviuri cu Jared.
A, uite unu`!
De vorbă cu Jared Leto
Actorul principal din Mr. Nobody, film premiat la Veneţia cu un trofeu pentru scenografie, Jared Leto interpretează rolul lui Nemo Nobody, un bărbat a cărui viaţă o ia īn trei direcţii diferite după ce īn copilărie protagonistul refuză să ia o grea decizie. Slalom printre diferite perioade ale timpului (o parte a filmului se petrece īn 2092) şi prin posibile vieţi diferite, Mr. Nobody este unul dintre cele mai captivante filme prezentate anul acesta la festivalul din lagună şi ar fi meritat un trofeu mai important decāt premiul pentru scenografie. Regizat de belgianul Jaco van Dormael, Mr. Nobody īi are pe generic pe Leto, Diane Kruger şi Sarah Polley şi se va lansa īn Romānia pe 28 mai 2010.
Pe scurt, Mr. Nobody este despre Nemo, un băiat de şapte ani care se trezeşte confruntat cu cea mai grea decizie din viaţa lui. Se află pe peronul unei gări şi trebuie să aleagă īntre a rămāne pe peron cu tatăl lui sau a urca īn tren alături de mama lui. Alegerea īi va schimba viaţa din temelii, iar perspectiva este atāt de īnspăimāntătoare īncāt puştiul REFUZĂ să o ia. La bătrāneţe, īn 2092, cānd este unica fiinţă umană muritoare după ce avansurile tehnologice asigură viaţă eternă īntregii societăţi, Nemo Nobody īşi trece īn revistă cele trei vieţi pe care le-ar fi putut avea: cea cu tatăl lui, cea cu mama lui şi cea cu niciunul dintre ei...
Poate că pe Jared Leto nu l-ai văzut īn serialul My So-Called Life, īn care a jucat alături de Claire Danes, dar sigur īl ţii minte din puternicul Requiem for a Dream, al doilea lungmetraj al lui Darren Aronofsky. După acest succes de critică, Leto a mai fost văzut īn Alexander, Panic Room, Lord of War şi, nu īn ultimul rānd, Chapter 27, pentru rolul ucigaşului lui John Lennon, Mark David Chapman, fiind nevoit să se īngraşe cu nu mai puţin de 30 de kilograme.
Revenit la greutatea normală, zveltul actor şi vocalistul trupei 30 seconds to Mars a stat de vorbă 20 de minute cu Cinemagia despre noul său film, Mr. Nobody.
Explică-ne şi nouă, eşti un actor care mai şi cāntă sau un cāntăreţ care joacă din cānd īn cānd īn filme?
Sunt un actor şomer care mai acceptă din cānd īn cānd roluri īn cele mai ciudate filme din istoria cinematografului... (rāde)
Cum a fost să joci īn acest film, eşti mai multe variante diferite ale aceluiaşi personaj. Te-ai ocupat de fiecare variantă pe rānd sau ai făcut slalom printre ele?
Nu, am făcut slalom, lui Jaco (Van Dormael, regizorul) īi place să ne tortureze pe noi, actorii. A fost foarte interesant, derutant, pur şi simplu unic. Filmul ăsta e ca o pictură suprarealistă, nu e realizat deloc tradiţional. Eu nu l-am văzut īncă, dar pot să vă asigur că e foarte neconvenţional. Am fost de-a dreptul norocos să fiu parte dintr-un asemenea proiect pentru că, credeţi-mă, astfel de filme nu se mai fac. Acum genurile sunt din ce īn ce mai restrānse, iar banii vin de la oameni care vor să joace pe cărţi sigure, de unde şi o avalanşă de filme de gen sau foarte, foarte comerciale. Acum se fac tot mai puţine filme care-şi asumă riscuri, aşa cum este Mr. Nobody. Dacă va fi sau nu un succes nici nu mai contează, faptul că şi-a asumat riscul e deja un cāştig.
Vezi rolul tău un acelaşi personaj īn circumstanţe diferite?
Personajul este unul şi acelaşi pānă la vārsta de şapte ani, după care se divide. Variantele lui mature nu puteau fi foarte diferite, nu puteau avea, de exemplu, una ochii căprui, cealaltă ochi albaştri, pentru că sursa este aceeaşi. Oricum, de la vārsta de şapte ani circumstanţele te schimbă foarte mult, deci a trebuit să ne jucăm cu asta pentru a crea distanţă īntre cele trei variante diferite. De la şapte ani īncolo personajul face alegeri diferite, iar asta īl schimbă. Este interesant de văzut cāt de disperat devine Nemo īn faţa unor alegeri diferite. Alegerile au un efect foarte consistent asupra mediului tău īnconjurător, te schimbă din toate punctele de vedere.
Cum a fost să-l joci pe Nemo īn vārstă?
Nu, acolo n-am fost eu... (răspunsul provoacă surpriză, pentru că toate declaraţiile regizorului Jaco van Dormael lăudau dăruirea cu care Leto se lăsa machiat şase ore zilnic pentru a interpreta versiunea vārstnică a protagonistului)
(rāde) Ba da, eu am fost, glumeam doar...
Jaco spunea că eşti cu atāt mai bun ca actor cu cāt rolul e mai diferit de tine, cel din viaţa reală...
Păi da, cine vrea să se joace pe sine īnsuşi? Cu cāt e mai mare provocarea cu atāt e mai importantă recompensa, zic eu. Nu mi-am format obiceiul, cel puţin pānă acum, de a juca versiuni uşor schimbate ale mele pe ecran, aşa cum o fac alţii şi sunt atāt de buni la chestia asta. Cum este Cary Grant, de exemplu. Te duci la cinema ca să-l vezi pe Cary Grant fiind Cary Grant, nu vrei să-l vezi īn rolul Omului elefant!
Ai o viziune puternică asupra propriului tău eu sau ţi se mai īntāmplă să ai perioade de derută, să simţi nevoia de a te īntoarce pe firul istoriei tale personale şi de a te regăsi?
E o īntrebare cam personală... Da, am o viziune puternică asupra mea, dar asta nu īnseamnă că nu-mi pun īntrebări. Facem cu toţii o călătorie şi fiecare călătorie are şi momente grele. Īn ceea ce priveşte actoria, prefer să gravitez īn jurul a ceea ce se cheamă roluri de compoziţie, roluri foarte diferite de mine. Asta īmi place să fac şi asta mă interesează.
Ţi se pare īnfricoşător să te joci pe tine īnsuţi pe ecran?
Uneori da, te simţi gol īn faţa camerei. Nu am jucat niciodată un tip care are o cămaşă de blugi, cu un simbol tāmpit tatuat pe īncheietură...
Chiar, ce simbolizează tatuajul tău?
Aş putea să-ţi spun dar apoi va trebui să te ucid... (rāde). Revenind la actorie, aproape că nu mi s-a īntāmplat să joc o versiune apropiată de mine, cel de acum. Apreciez foarte mult actori ca Sean Penn sau Daniel Day-Lewis, care se schimbă cu fiecare rol, se redescoperă īn fiecare nou proiect. Ce să fac, rolurile mai puţin convenţionale mă atrag... (rāde)
Citeşti filozofie sau cărţi spirituale? Te pasionează domeniul?
Da, mă pasionează legea universală, de exemplu, dar cărţile sunt o minunată sursă de inspiraţie. Cānd citeşti o carte precum Atlas Shrugged parcă ai impresia că ţi se măreşte creierul, parcă-mi antrenam mintea, iar antrenamentul ăsta a avut efecte pozitive asupra muncii mele, de orice fel ar fi fost ea. Mr. Nobody este un film foarte provocator şi filozofic, te face să te gāndeşti la viaţa ta şi la ce se īntāmplă cānd faci o alegere: cum ţi se schimbă viaţa din momentul alegerii este şocant. De asta perioada filmărilor a fost o perioadă de introspecţie pentru mine, mi-am pus o mulţime de īntrebări, dar ca de obicei īntrebările sunt mult mai multe decāt răspunsurile. N-ai cum să nu te gāndeşti la impactul alegerilor tale. Am citit undeva că norocul este un reziduu al soartei. Cred īntr-o anumită providenţă divină, dar īn acelaşi timp sunt convins că suntem gardienii propriei soarte. Nu ştiu dacă şi Jaco ar fi de acord cu mine īn această privinţă.
Īn timpul filmărilor ai avut multe discuţii filozofice cu Jaco?
Aveam o mare problemă: el vorbeşte franceză, iar eu engleză.
Cam greu aşa, nu?
Juste un petit peu... (rāde) Am īnvăţat foarte repede că dacă zice "transpiration" (cuvāntul francez pentru "transpiraţie" pronunţat ca īn engleză īnseamnă de fapt "sweat". "Put your hand on the coffin" ("pune māna pe coşciug" īnseamnă de fapt "put your hand on the cushion" (pernă şi tot aşa... (rāde), a fost foarte bizar...
Ce fel de regizor este Jaco?
Eu īl consider Terrence Malick (regizor american care a semnat, de-a lungul a decenii de carieră, patru lungmetraje considerate de presa de specialitate capodopere - n.r.) al Europei. Am fost foarte norocos să lucrez cu el pentru că, spuneam şi mai devreme, astfel de filme nu se mai fac. Astfel de filme se mai pot face doar īn Europa, şi asta din ce īn ce mai rar. Oricum, nu atāt de provocatoare, neconvenţionale, unice! E un film lăudabil prin intenţie, e un film foarte personal pentru Jaco. Singurul lucru pe care īl reclam de la acest film este interpretarea bătrānului Nemo, pentru că īn această privinţă am fost foarte īncăpăţānat, voiam foarte mult să-l joc pe Nemo şi la bătrāneţe. Dar altfel Mr. Nobody e Jaco, fiecare cuvānt, fiecare respiraţie.
Filmările au durat foarte mult, aproximativ şase luni. Cum ai suportat această perioadă atāt de lungă?
A fost extenuant! Am trăit un iad! Nu, a fost minunat! (rāde) Īmi place la nebunie să filmez īn Europa, lucrurile funcţionează cu totul altfel decāt īn America. Echipele sunt adevărate familii! Majoritatea oamenilor de la Mr. Nobody au lucrat cu Jaco la filmele lui anterioare, unii dintre ei s-au cunoscut la Toto le Heros, de exemplu, au format o familie şi veneau cu copiii lor adolescenţi la filmări acum. Atmosfera era de-a dreptul familială. Jaco este foarte blānd, foarte specific īn ceea ce-ţi cere ţie, ca actor. Pur şi simplu simţeam nevoia să-l fac fericit, să-i dau tot ceea ce avea nevoie ca filmul să iasă bine.
Vocea lui Nemo vārstnic era vocea ta sau ai fost dublat?
Nu, nu eram eu... (rāde) Ba da, eu eram... Era vocea mea, nu a fost procesată digital. Am obţinut vocea ţipānd īn fiecare noapte, ore īn şir, şi a doua zi apăream cu vocea atāt de răguşită, īncāt era perfectă pentru Nemo bătrān.
Ai mai face-o?
Nu cred, e foarte dureros, şi e foarte stupid, avānd īn vedere că şi cānt. Probabil vocea mi s-a schimbat pentru totdeauna de la chestia asta.
Acum o să cānţi ca Joe Cocker, probabil...
Da, da... (rāde)
Īn rol, cu atāta machiaj, arătai ca cineva din familia ta?
Arătam ca bunicul meu! Au făcut o treabă minunată cei de la machiaj. E un mare risc să iei decizii de-astea, ca actor. Dacă machiajul nu e făcut ca lumea, iar actorul īmbătrānit nu e credibil, asta poate face ca de filmul respectiv să se aleagă praful... S-a mai īntāmplat! E un lucru ciudat să fii, să te simţi atāt de bătrān, tu fiind tānăr. Atāta machiaj, atātea proteze, nici măcar un pixel de CGI, totul a fost cāt se poate de real. Lentile de contact, braţe, urechi, piele, dinţi, machiajul dura şase ore zilnic, un adevărat iad...
Nu ai jucat īn foarte multe filme, dar rolurile au fost diferite...
Am senzaţia că de-abia am īnceput. Sufăr de blestemul actorului care, orice ar fi făcut şi oricāte i-ar fi reuşit, simte că n-a făcut destul. Şi cānd am terminat cu ceva, am terminat de-a binelea, nu mă mai īntorc īnapoi.
Dar nu ţi se īntāmplă să te gāndeşti că ai mers prea departe? De exemplu, pentru Chapter 27 te-ai īngrăşat 30 de kilograme. Nu te-ai gāndit că sacrificiul e prea mare?
Ba da! Uneori mă gāndesc că-s un idiot. Īncă am probleme din cauza acelui rol, probleme cu spatele, de exemplu. Colesterolul mi-a ajuns la nivelul normal de-abia acum, la doi ani de la filmări. A fost un lucru prostesc...
Vocea acum, kilogramele atunci, e o meserie periculoasă...
Nu, sunt doar decizii prosteşti. Ştii, uneori mă gāndesc că dacă aş fi un actor mai bun nu ar trebui să am parte de asemenea excese... (rāde)
De ce nu ai profitat de aspectul tău fizic şi nu ai devenit noul zdrobitor de inimi de la Hollywood?
Acum ce vrei să spui, ca arăt bine?
Da!
Ideea e că īn general aş vrea să apar īn filmele care m-ar face să şi intru īn sala de cinema... Poate că odată şi-odată mă voi īntoarce la Hollywood şi am să fac o comedie romantică! Nu se ştie niciodată. Chiar recent vorbeam despre cum ar fi să fac un mega-film la Hollywood, un film cu un super-studio īn spate. Pentru mine ar fi exact aşa cum ar fi pentru altcineva să facă un film ca Requiem for a Dream, ar fi o adevărată experienţă. Ar fi ca şi cum m-aş travesti! Ar fi ciudat, chiar pervers, dar, de ce nu, amuzant. O comedie romantică... Sau să scot arma şi să alerg de colo-colo după diverşi răufăcători...
Bănuiesc că aspectul financiar nu este chiar atāt de important pentru tine, dacă nu o şi faci.
Nu am lucrat niciodată pentru bani. Dacă aş fi vrut bani m-aş fi făcut broker sau aş fi dat lovitura īn IT.
Crezi că Nemo Nobody trăieşte un coşmar sau un vis?
Nu ştiu, depinde de cum priveşti. Avem tendinţa să uităm că lucrurile sunt spuse din perspectiva copilului de şapte ani care refuză să ia o decizie. Este o fabulă, un fantasy suprarealist. E vorba de alegerile noastre sau de imposibilitatea, refuzul de a le lua. Nemo cel mic, pe peronul gării: merg cu mama, rămān cu tata? De aici porneşte totul...
_______________________________________
|
|
