Teenager
мαяs Δ.
 Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 4009
|
|
Asadar, asta e o parte dintr-un fic nici prea vechi, dar nici prea nou. E partea +18 a ficului si vreau pareri xD
Lectura - placinta! :*
Intrusul
Razele de soare si de caldura erau impiedicate sa intre in incapere de niste perdele negre, infricosetoare prin simplul lor aspect. Totusi se zareau vagi umbre gri, insa insuficiente pentru a lumina in intregime incaperea. A descoperit ca statea pe o canapea lunga, acoperita cu o patura moale si parfumata. Capul ii era sprijinit de colt si ii amortise, asa ca s-a masat la ceafa si si-a rasucit gatul de cateva ori, facandu-l sa functioneze normal.
Apoi a aflat sursa cantecului: un radio lasat pe un post cu muzica veche si lenta, care completa sumbra camera. Ar fi fost tentata sa se ridice, sa afle unde se afla, se intrebe ce si cum, insa n-a putut face niciun lucru din cele de mai sus, fiindca somnul o cuprinse din nou.
Chiar si daca s-ar fii foit si s-ar fii rasucit de zeci de ori, tot nu ar fi fost capabila sa se treazeasca, deoarece patura cu toate aromele ei parca era imbibata in mii de somnifere de cea mai buna calitate. Era atrasa intr-o tornada moale, amortita si frumos-mirositoare din care nu prea avea cale de scapare, iar tot ce putea face era sa doarma, fie ca ii era sau nu somn. Nu a realizat cat timp a stat amortita pe incomoda canapea, dar a fost trezita de un semn ascutit ce i-a trecut intr-o clipa prin cap.
Paranoica, a deschis un ochi si a vazut o persoana in dreapta ei dormind pe un scaun si cu capul sprijinit in palme. Nu a putut sa ii zareasca fata din cauza parului ce statea precum un separeu. Isi misca subtil mana si misca niste suvitele inchise la culoarea intr-o parte. Mai vazuse undeva chipul acela inchis la ten, cu nasul nici prea mic, dar nici prea mare, cu buzele carnoase inconjurate de un inceput de barba. «El e! Tipul din parc!»
Ochii i s-au deschis incet, in reluare, parca simtindu-i prezenta. S-au uitat pentru cateva momente unul in ochii celuilalt si s-au pierdut... Niciunul nu scotea vreo vorba, pana cand vraja dintre ei doi si-a mai pierdut efectul, iar ea a ridicat o spranceana, intrebandu-l ce s-a intamplat.
-Oh, te-am gasit, a facut o pauza, lesinata...
Mintea ei i s-a umplut de faze extrase din momentele zilei. Desi la inceput credea ca sta acolo din minim trei zile, a aflat mai apoi ca se afla in acel apartament doar de cateva ore. Isi reaminti modul in care a adormit cu o seara inainte si isi musca buza inferioara, parca inca simtindu-l pe brunetul cu ochii de smarald deasupra ei. Apoi cum s-a trezit; toata muzica aceea diforma o facea sa strambe din nas si sa isi duca mainile la urechi, in speranta de a a nu mai auzi zgomotul enervant, dar care deja disparuse. Nu o mai interesa sursa lui, isi zise ca oricare ar fi fost aceea, nu mai conta acum. Nici nu a observat cand barbatul a plecat in alta incapere.
In urma lui se simtea un miros asemanator paturii, dulce. S-a uitat mai bine in camera intunecoasa si observat mai multe rafturi pe un perete pe care erau asezate carti ale caror titluri nu reusi sa le inteleaga. In fata canapelei statea un televizor pe un suport, destul de vechi si pe care se asezase praful. A zarit o dara de lumina mai puternica venind din incaperea in care disparuse el.
-Ti-e foame? Vrei ceva de baut?
-Nu, sunt in regula, nu mi-e pofta de mancare, i-a raspuns roscata, insa chiar atunci din stomacul ei iesira niste zgomote specifice.
-Ha! Sper ca-ti plac fructele, nu am altceva.
Nu i-a mai raspuns, ci si-a indreptat privirea spre fereastra neagra, la propriu. Era atat de intunecat in camera incat presupunea ca soarele a apus, iar cerul si-a pierdut stralucirea de peste zi. Sau poate exagera, poate ca perdeaua avea orice alta culoare, poate ca el nu avea in bibleoteca carti cu nume ciudate, poate ca patura aceea nu exista deloc, poate ca parfumul nu a fost nimic altceva inafara de aer inchis. Poate nici macar nu se afla acolo, poate inca viseaza, poate se va trezi sau poate nu.
In jurul ei se asezase o ceata densa prin care n-a mai putut distinge realitatea de vis sau visul de realitate.
Intr-un fel straniu, fara sa isi foloseasca nici macar un simt, a realizat ca barbatul s-a intors. Ii treceau mici vibratii pline de electricitate prin corp, iar apoi si-a stiut fiecare molecula, fiecare atom si fiecare electron.
Intr-un final a primit un al saselea simt si l-a receptat imediat. Mirosul ii era cunoscut, putin acrisor, dar si dulce in acelasi timp. «Portocala!» concluziona dupa cateva clipe si incerca sa treaca de norol de ceata ce o separa de lume si implicit de el. Din pacate, gazul nu era un lucru pe care sa il poti muta cu mana libera ca pe un solid, de exemplu. In plus, nici nu stia ce o astepta la capatul celalalt al universului. Va avea sa fie bine?
Se incrunta si puse stapanire de maini, reusind sa se sprijinite in coate. Sursa mirosul era intr-adevar cea "simtita" si se parea ca el nu i-a acordat nicio atentie in timp ce descojea fructul. Resturile portocalii umpleau toata incaperea de un miros ce a inceput sa i se para toxic, nociv. Un lucru lucii intr-o lumina a carei sursa ii era necunoscuta roscatei, dar nu baga de seama acest lucru, ci se concentra pe acel obiect. «Lama!» isi spuse in gand si incerca sa nu lase amintirile sa ii navaleasca in cap, insa fara prea mare rezultat. Ochii caprui s-au ascuns sub pleople si au inceput sa se roteasca haotic, fara ca nimeni sa fi vazut acest lucru.
"Haide, haide sa fugim! Inca mai putem prinde trenul, hai! Alearga! Alearga... Imi pare rau, promit sa ma reintorc! Te iub..." Vagonul fugi de ea, i-l luase si nici macar nu-l lasate sa isi termine propozitia. Cerul era gri in aceea zi, inca de dimineata ceata nu lasase pe nimeni sa mai vada sau sa inteleaga nimic. Toti erau aruncati intr-un labirint din care nu puteau iesi decat la mila unui oarecare, un om fara destin, un proscris care nici macar nu s-a sinchisit sa se nasca. Ramasa singura in gara cenusie, roscata se asezase pe valiza ei rosie si privea pierduta sinele din otel pe care trecuse trenul vieti, cel pe care il ratase. Vantul sufla puternic facand usile sa se tranteasca si obiectele sa zboare intr-un abis fara ca macar a pati ceva. Nu intelegea de ce le facea asta boarea oamenilor. De ce ar fi vrut sa ii vada confuzi, cu ce scop? Si pe ea o tachina cu fasii subtiri de aer rece care ii zgariau obrazul cu raceala lor la fel de tare ca un cutit ascutit cu zimti varat intr-o paine calda.
Si-a smucit rapid mana intr-un moment in care el nu era atent si a simtit libertatea si eliberarea. Sangele ii era inca in vene, dar nu pentru multa vreme, totul nu era decat o chestiune de timp.
S-a ridicat de pe canapea si printr-o miscare rapida a picioarelor, a ajuns in spatele acesteia. La contactul cu solul, talpile i-au fost stradatute de intepaturi amestecate cu amorteala. I-a simtit mainile calde ale brunetului cu ochii verzi in jurul taliei ei, il avea atat de aproape, nici nu stia cum de i-a scapat printre degete. Corpul lui fierbea de dragoste si o voia sa fie a lui pe veci, era un egoist. Si-a indreptat buzele spre ale ei si i le-a cuprins intr-un sarut dulce, dar totusi plin de pasiune si de o dragoste negraita vreodata. In acelasi timp, murmura un "ah!" cand lichidul incepea sa ii curga siroaie pe mana, inghetandu-i bratul cu raceala acestuia, dar totodata o aducea intr-o armonie perfecta, plina de emotie si pasiune, invelita intr-un strat de euforie ce se vedea numai la suprafata.
Deodata cu pierderea aerului prin sarutul violent deja, pierdea si controlul, astfel incat mana dreapta desena linii frante cu cutitul pe pielea alba ca branza. Nu simtea durerea fizica, o simtea pe cea din interior... Il vedea indepartandu-se rece de ea, lasand-o sa sufere pe peronul al naibii de inghetat pe care mai multi oamenii care asteptau diferite trenuri o priveau si "o consolau". «Niste prefacuti! Toti merita sa moara pentru asta! Monstrilor, nu aveti niciun drept sa va uitati asa tristi si idioti la mine! Ingrozitorilor...» gandise ea la acel moment, pierzundu-si sirul ideilor din cauza nervozitatii.
-De ce faci asta? a auzit si a incercat sa isi aminteasca cine a zis asta, crezand ca era un om din gara. Confuza, privea in toate directile visului, dar nu indraznea sa deschida ochii si sa vada realitatea.
Barbatul se afla deasupra ei si o tinea de mana incercand sa ii ia cutitul manjit cu sangele ei rosu ca focul, dar rece ca gheata. Era socat de gestul ei extrem, dar in ochii ei vedea placerea si extazul, oricat de ciudat s-ar fi comportat ea, brunetul si-a muscat buza inferioara si a privit-o adanc. Ii vedea dorinta nestapanita in ochii ciocolatii-rosiatici in timp ce din venele ei se mai scurgea lichidul visiniu ce se inchegase aproape in totalitate si colora incheietura mainii cu o pata rotunda.
Cei doi ochi de smarald erau atintiti asupra trupului ei lipit de un perete, iar chipul ii era infasurat de o mica particica de lumina venita de la lumanarile de langa pat. Era fermecat de frumusetea acesteia, ochii ei parca se topeau in ai lui cand se priveau, iar buzele lor se unira intr-un sarut focos.
Cel de deasupra era atras intr-o vraja fara sfarsit, buzele i se umezira la contactul cu ale ei, iar limbile lor se imbarligara intr-un joc infometat si fierbinte.
Mainile i s-au strans in jurul iubitului si l-au tras mai aproape de trupul firav.
-N-o sa te las niciodata sa ma parasesti, daca tu pleci, eu mor.
Sarutarile dintre cei doi de pe podea se intensificau si durau din ce in ce mai mult, lasandu-le un timp cat mai mic de respirat. Se inecau in dragostea lor oarba.
In acelasi timp cu brunetul cu ochii verzi, celalalt ii mangaia pantecele cald si i-l saruta rece, facand-o pe roscata sa simta fiori de placere. Mainile lui se plimbau apoi mai sus, pana la gat si ii scoase tricoul. Cu ochii inchisi si cu gandul departe, ea gemea sub atingerile inghetate si sarutarile muribunde. Ii frangea sutienul negru cu mana lui ca un cleste pe care se apasa cu o forta violenta si totusi ritmata. Dupa ceva timp i l-a indepartat, iar felul in care ii lingea pielea si ii lasa dare scurte de saliva o innebunea si ar fi vrut sa nu se opreasca niciodata. Sub influenta euforiei, mainile ei calde au inceput sa ii maseze corpul incordat prin tricoul negru, reusind sa ii simta muschii si pielea rece cum pulsau de parca inima ar fi mai avut putin si i-ar fi sarit din piept. Printr-o miscare scurta, l-a dezbracat de la brau in sus si l-a tras spre ea, imbratisandu-l si cautandu-i buzele moi. Din sarutul lor ieseau aburi care dispareau la scurt timp dupa ce buzele lor s-au dezlipit.
A luat-o in brate si a mutat-o in dormitor, unde mireasma aceea se simtea peste tot, era ca o vizuina unde nu putea intra ori si cine. Peretii erau vopsiti intr-o nuanta de gri, acelasi tip de perdea neagra nu lasa lumina sa patrunda in dormitor, iar in mijlocul incaperii se afla un pat de doua persoane, nefacut si cu asternuturile imprastiate peste tot. Camera arata de parca fusese devastata de razboi, dar niciunul dintre cei doi nu a fost deranjat de acest detaliu. El a pus-o destul de nepasator pe suprafata moale si a continuat sa o sarute pe tot trupul, facand-o sa scoata niste sunete de placere printre dinti. Tinand-o incheieturile suspendate deasupra capului cu ajutorul mainilor, o saruta si ii lasa urme din persoana lui pe pielea zbarlita de frig, dar care se incalzi dupa ce el o dezbraca de pantaloni, folosindu-se de o singura mana. Ea il ajuta sa ii dea jos, iar apoi si-i scoase si el, iar amandoi raman in boxeri, deja cu cateva grade mai incalziti. Continua sa o sarute sub cearceaf, unde era intuneric bezna, iar singurul lucru dupa care se orientau cei doi era caldura emanata de trupurile lor infierbantate. El isi incolaci mainile in jurul taliei ei si o stranse atat de tare la piept incat, daca se putea, inimile lor s-ar fi contopit pentru un moment.
Restul textilei de pe ei a fost azvarlita de sub patura, iar apoi fiecare atom din corpul unuia dintre ei voia sa se uneasca cu altul din cealalta persoana. Acoperita intr-un voal de placere, femeia murmura soapte neintelese de nimeni, dar care se potriveau atat de bine iesind din gura ei. Patul se zgaltaia cu cei doi, iar pe sub cearceafuri se vedea o singura umbra. El o penetrase rapid, fara a gandi de doua ori si incepuse cu miscarile de dute-vino, care o faceau pe roscata sa se incalzeasca la loc. Buzele lui le apucau pe ale sale din cand in cand, incercand sa astupe sunetele ascutite si fragile. Ea il vedea si simtea pe cel cu ochii de smarald in acelasi timp ca si pe celalalt, provocandu-i o excitare mai puternica si mai rapida. Ajunsese adanc in ea si ii tinea soldurile cu mainile, mai mult imbratisand-o decat tinand-o si dadea necontrolat din cap, parca incercand a tine ritmul destul de alert sub control. Oricat de "uniti" ar fi parut, de fapt nu erau deloc asa. Piatra ei pretioasa il inlocuia perfect pe strain in mintea acesteia, pana si gemetele i le astompa si i le inlocuia cu ale lui, cu soaptele lui... Pierduta in timp, fata se asemana insa cu celalalt om prin simpla atractie dintre cei doi, dar care se putea frange dintr-un moment in altul. Era o chestie de moment, nu avea cu sa dureze o eternitate.
Unghile ei se infipsera in salteaua deja uda de la prea multa caldura, iar gemetele nu mai avea sfarsit cand se apropia momentul de placere maxima. Barbatul intra pentru ultima data in ea cu forta si o facu sa rosteasca niste cuvinte in vant:
-Ahh, Frank...!
Strainul auzise, dar era prea obosit ca sa o intrebe cine era acela si,in fond, nici nu ii stia numele, insa ii adora vocea scotand sunete de extaz, a adorat-o.
Amandoi au cazut in acelasi timp pe saltea, iar aceasta s-a miscat putin. El dormea in partea de sus a patului, iar ea statea ghemuita la picioarele acestuia.
Dimineata parca nu mai aparea, ambii dormeau bustean, dar totusi nu mai veneau zorii zilei...
_______________________________________
|
|
