Privesc cerul azuriu al toamnei, iar gandurile imi zboara departe. Parca simt miros de scortisoara de la placinta cu mere pe care o facea mama in copilarie si care imi placea asa mult. Imi amintesc cum stateam in curtea casei pe iarba de un verde intens si priveam norii, in timp ce minutele se scurgeau incet incet... Noptile aveau si ele un farmec aparte cu sclipirile de pe cer, misterul si clipocitul apei de la izvorul din apropiere. Privesc cu melancolie in urma...imi este dor de acele vremuri. Acum copilaria este doar o carte veche ale carei pagini le rasfoiesti cu nostalgie...
Nota: Aceste randuri le-am scris acum in clasa a 9-a, la limba romana, la liceul meu simpatic pe care il iubesc
Amintiri... – poza de laurarock, in Oneshots · 12.2KB
Sa mor! Am facut ceva teme la meditatii si mi-a picat si mie sa scriu despre copilaria mea si farmecul sau aparte:]] Cat de cuul:]] Mi-a placut si mi s-a facut pofta de placinta de mere=P~ Si comparatia de la sfarsit mi-a placut, poza se potriveste ca o manusa:X
Corect, zici ca a fost facuta pentru ficul tau Imi place, e cam scurtuta, dar e tare. La ce liceu ai intrat? Eu nu am pofta de placinta cu mere, mama a facut 4 saptamani la rand
#4
Crazy Butterfly A вeαuтιғuℓ Lie Din: Bucuresti
Postari: 3063
A intrat la cuza Mah eu nu am iarba! Ce Trist!!!!!!!! Oricum suuper, simt maturitate, etc. E genialmente geniala. Si fraza de la sfarsit: tareeeee!
_______________________________________ Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
