Aaa, 19 sau 20, nu stiu sigur. Da, Mada, fraza de final e a ta si imi place mult, mult Foarte tare, Roberta, la faza cu 30 de copii. Mi-am imaginat clasa mea si a iesit ROTFL! Stiu, e cam tras de par faza cum ca fix pe ea a ales-o, dar obisnuiti-va cu mine asa (Cel putin la ficul asta). Mi-e somn, am scris la teme de mi-am rupt mana si maine am test la mate. Ceva mai bun n-ai, postasule? Excuse moi, je suis pe Venus. Next! Again.
Cat de draguta poate fi faza asta : "-Ai aparut, broscut-o! " As fi vrut sa descrii mai mult concertul, mi s-a parut ca ai trecut foarte repede peste asta; in schimb partea in care Leah canta alaturi de Bill mi-a placut mult Parca imi si imaginez cat de emotionata esti ea acolo pe scena cnatand langa el...si el a ales-o tocmai pe ea. De asemenea trebuia sa descrii mai mult ceea ce a simtit Leah cand a intrat in casa si a gasit-o pe mama ei moarta. Cel putin inainte de aceasta intamplare nefericita s-a simtit si ea bine la concertul Tokio Hotel. Ma intreb oare ce o sa se intample cu ea nu stiu de ce am impresia ca o viata ei o sa reapara Bill din nu stiu ce motiv De abia astept next-ul!!
Kisses
#57
Crazy Butterfly A вeαuтιғuℓ Lie Din: Bucuresti
Postari: 3063
Ea isi facuse un plan cum sa evadeze din orfelinat, de una singura. Intr-o noapte Leah se strecura pe geanul din baia angajatilor afara in gradina. Inainte de asta isi facuse un bagajel improvizat intr-o gentuta in care pusese telefonul, pe care cu greu il strecura cu ea in orfelinat, o harta a orasului, pe care o gasise in casa lui Denise si bani economisiti de dinainte de nenorocire. Iesise in gradina si o lua la fuga spre gard pe care sa catara rupandu-si putin hainele. Insfarsit era libera, era vrabia ce iesise din colivie. A luat-o la fuga uitandu-se pe harta. Era seara, era frig, ii era frica. A hotarat sa mearga in parcul de langa scoala. Sa doarma in casuta din copac. Alerga pe strazile luminate ale orasului. Nu se uita in urma sa. Se uita inainte cu o privire de invingatoare, ce a fost a fost, acum era timpul sa se gandeasca numai la viitor, insa nu putea sterge cu burete acele portete din viata ei. O alta piatra asezata pe inima ei, o alta usa unchisa, un al zid construit. Ajunsa in parc gasi „copacul ei special” si se urca in el. Noaptea trecu repede, dar daca ar fi stiut ce surpriza o asteapta dimineata... Dimineata, soarele ii lumina fata si parul ei parca facandu-l din saten auriu. Ea se ridica de pe lemnul rece si se uita imprejur. Era o dimineata frumoasa, soarele stralucea, pasarele din copacul ei cantau parca de sub dus, privi rece, dar cu speranta totul. Ea se opri din contemplat undeva in coltul casutei, vedea un bilet si o geanta, ca acelea sportive. Se apropri de bilet il ridica si-l citeste. Cineva stia de evadarea ei dar nu-i facea rau din contra, o ajuta. Nu era nici un nume pe bilet. Leah s-a uitat in geanta si acolo gasise...gasise hainele ei de acasa si...si... si foaia pe care incerca ea sa scrie versuri, foaia cu „Monsoon”. Ea s-a gandit ca e vreun obsebat sau ceva in acest gen. Sau poate era Denise... Doar ca ea nu stia de acea foaie. Fata era foarte confuza. Stia ca putea fi cautata. A decis sa faca „o vizita” locului caruia ii spunea candva „acasa”. Si-a aranjat putin hainele ca sa nu para foarte sifonata, s-a dat jos din pom si a inceput sa se gandeasca pe unde s-o ia. Nu putea sa mearga prin zone aglomerate. Trebuia sa se duca prin spatele blocurilor. Nu stia daca sa mearga sau nu. Inca ii era frica dupa cele intamplate. Intr-un final se imbarbatase, amintindu-si de Caragiale si replica „Zoe, fii barbata!” si pleaca prin spatele blocurilor. Mergea incet, incercand sa fie discreta. Se uita in toate directile. Ca sa vada daca e cineva pe acolo. Mai avea un bloc de trecut. Cel unde se intamplase „incidentul”. Pasi cu atentie dar calca pe o cutie de suc. Se aude scartaitul. Fata se panicase. Nu stia unde sa se duca. A incercat sa se dea cativa pasi inapoi, dar cineva o prinde in brate inainte ca ea sa se impiedice. Leah nici nu intoarce capul, doar lovi in spate fara sa se uite si incepu sa fuga pana cand plamanii ei obosira.
_______________________________________ Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
Gata, incep sa imi reamintesc povestea. Faza cu Zoe sigur n-am scris-o eu) lipsesec cateva virgulite pe 'ici pe 'colo. Am senzatia ca va urma o scena frumoasa, defapt sper... Am creierul varza, nu prea pot lasa un comentariu calumea. Imi place descrierea diminetii in copac si sunt curioasa ce ai mai scris la fic in plus. Uite, aici ne asemanam mai mult la stilurile de scris. Asta e perioada mea ante-descriptiva: )) Ne-am intersectat in numele.lui Thales! Next!:*
_______________________________________
#59
Crazy Butterfly A вeαuтιғuℓ Lie Din: Bucuresti
Postari: 3063
Lasa-l dracu' pe Thales! M-am saturat de el, Ma rog Nu stiu, am senzatia ca intrun fic trebuie sa fie : supans-action-suspans-actoin, ma rog, asta o fac oricum fara sa gandesc
_______________________________________ Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
A fost interesant. Imi place curajul fetei si ador replica cu Zoe Oare cine o fi postasul secret? Nu prea pot lasa acum un comment calumea. In fine, ceea ce doresc este un NEXT lung.
#62
Crazy Butterfly A вeαuтιғuℓ Lie Din: Bucuresti
Postari: 3063
Ma bucur ca o apreciati pe Zoe!
_______________________________________ Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
#63
Crazy Butterfly A вeαuтιғuℓ Lie Din: Bucuresti
Postari: 3063
A ajuns si „acasa”. Pe usa inca era sigiliul politiei. Asa ca s-a dus prin spate, pe unde era „intrarea ei speciala” pe jos, ascunsa bine era o scara pe care o ridica, prijinind-o de casa si urca pana la fereastra sa. Era ciudat, deobicei geamul era inchis, se pare ca „ajutorul” ei stia de intrare. Dar totusi, numai Leah stia de acea portita. A intrat pe geam si s-a uitat imprejur. Pe masa unde era inainte foaia cu „Monsoon” acum nu era decat un bilet. „Un bilet?” gandi ea. „Ciudat... Foarte straniu.” Ea se uita la scrisul din bilet, era acelasi ca si cel din casa din copac. Nu intelegea, cine se juca asa cu ea? Dupa ce l-a citit a avut o concluzie: era un obsedat. Biletul ii zicea ca daca vrea sa ii vada fata necunoscutului sa stea treaza in acea seara pana la miezul noptii. Era foarte curioasa sa vada cine e acea persoana. Asa ca acceptase „provocarea”, desi putea fi primejdios. Leah pleca din casa luand biletul cu ea. Nu mai vroia sa mearga prin spatele blocurilor asa ca o lua pe o strada incercand sa nu lase pe nimeni sa-i vada fata. Ajunsese in parc fara prea mult tam-tam. Se duse spre „copacul ei” si se catara in el. Vroia sa astepte pana si ultima clipa. Sa simta, sa auda, sa vada tot pana atunci. Dar, somnul i-a luat-o inainte. Fata adorme, doar ca „misteriosul strain” apare. El se uita la Leah cum doarme precum un ingeras, nu vroia sa o trezeasca. Dar ii scapasera niste cuvinte. -Ce dulce e cand doarme... zise el. Dupa care isi puse mainile la gura. Dar, prea tarziu. Fata se trezeste si il observa cum statea langa ea. -Cine esti?! Tipa in gura mare. -Ingerul tau! -Lasa-ma in pace! Ea il privi cu ura, insa in scurt timp incepu sa planga incet. El o ia in brate si incearca sa o linisteasca. -Lasa-ma in pace sau..., si scoase un cutit si si-l indreapta spre inima. -Nu, te rog, n-o face! O ruga el disperat. -De ce? Ce mai am pe lumea asta? Nimic! -Ai o viata in fata! -Ce mai viata! Imi doresc sa fi murit eu nu mama! Chiar atunci, fata vroia sa bage cutitul in piept dar...el prinse cutitul si-l trase inainte sa fie prea tarziu. Dar in timp ce il trase se da pe spate si ii cade sapca. Atunci Leah incepe sa rada isteric, el se uita ciudat la ea. - De ce razi? Intreba. -Drace! Am vedenii! Ce dracu’, nici macar nu-s in desert, iar Leah continua sa rada, dar din ras daru in plans. Era foarte instabila emotional. -Pleaca! Spuse ea, din nou rece. -Nu, sunt cat se poate de real! Leah ridica o spranceana. -Atunci, de ce mi-ai luat cutitul din mana, ca doar nu iti pasa de o amarata de orfana? Intreba ea cu duritate. -Ar trebui sa plec. Si iau si cutitul. Pa! spuse plecand cu cutitul in mana. Fata nu mai intelegea nimic, era stupefiata. Sau poate intelegea totul, daca nu visase, iar el nu fusese o iluzie. Cum se poate ca unui megastar sa ii pese de ea? El a facut si toate celelte? Il iubea, il adora, insa acum il judeca destul de calm si fara sa-l complimenteze. „ Ar face el asta? Dar, el e mai mare cu cinci ani... CINCI ANI!” ula in mintea ei si is dadu seama ca plangea din nou.
_______________________________________ Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
So interesting A fost super palpitant si bine scris. Cat de frumos s-a comportat...Bill? A fost chiar un ingeras Nici nu mai stiu ce sa comentez, mai ales la ora asta. Ideea e ca e super si vreau next
Ce probleme are Leah... Foarte, foarte instabila, poate chiar putin nebuna. Dar imi place mult drama, chiar daca am cam dat intr-un cliseu cand a vrut sa se omoare. El e asa sweet cand zice primele sale 2 replici. Partea asta a fost ciudata, dar totusi mi-a placut mult. Prima lor intalnire... Imi vine sa zic ca mergea si mai bine, dar avand in vedere ca a fost o scena dinamica, e destul de bine cu atata descriere cata e. Imi vine sa zic ca ea e feminina, dar defapt e duritatea in persoana Imi place de ea ca are o personalitate puternica. Prin instabilitate emotionala am denotat ceva: e pesti! Troll face, next!
_______________________________________
#66
Crazy Butterfly A вeαuтιғuℓ Lie Din: Bucuresti
Postari: 3063
Nu mai, nu stiu ce zodie e!
_______________________________________ Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
#67
Crazy Butterfly A вeαuтιғuℓ Lie Din: Bucuresti
Postari: 3063
Dimineata nu intarzie sa apara dupa o noapte stranie si plina de cosmaruri care i-au agitat somnul. Doar ca fata nu se trezise unde se culcase. Nu mai era pe scandura rece, era intr-un pat. Nu mai auzea pasarile ciripind, doar linistea asurzitoare. Soarele nu ii mai mangaia fata, acum era ascuns dupa niste jaluzele inchise la culoare. Ea se panica pentru ca nu isi dadea seama unde este. Fusese doar un vis? Nu, nu nu. Nu putea sa fie in orfelinat, era sigura ca plecase si era si mai sigura ca simtise varful cutitului pe piele. Incerca sa se ridice, cu ochii incercuiti de cearcane. Vazu camera unde dormise. Era destul de mare, spatioasa, cu parchet alb, acoperit in jurul patului de un covoras moale si gri. Peretii erau vopsiti intr-o nuanta de cenusa de trandafiri. Parca traia intr-un film vechi. Isi dadu seama ca nu se afla intr-un orfelinat sau intr-un spital. Era in casa cuiva. Dar a cui? Nu era casa Denisei, nu era in casa ei, nici ea nu stia ce se intamplase. Dar se simtea ca si cum nu ar fi dormit, lucru dovedit de adancele cearcane de sub ochii. In stanga ei se afla o fereastra, noptiere pe ambele capete ale patului. O usa care venea fix in fata patului, iar intr-un colt se afla o masuta de machiaj cu o oglinda mica, fixata de perete. Semana izbitor de mult cu o camera de hotel. Pe noptiera din stanga era o tava cu mancare - micul dejun. Iar, langa, un bilet. Biletul era scris de mana. Un scris grabit si totusi ordonat. In el cineva ii promisese lui Leah ca o sa aiba grija de ea pana cand va face 18 ani si o sa se poata descurca singura. Nu se semnase nimeni pe bilet. Luase micul dejun pregatit pe tava si observa ca avea pe ea hainele de aseara. Totul i se parea ca un cerc care se invartea, iar ea incerca sa intre in cerc pentru a intelege ce se petrece, dar ea putea avea grija de ea inca de acum, sunt multi oameni care muncesc de la 14 ani, nu vroia sa depinda de cineva, vroia sa fie pe cont propiu. Dupa micul dejun se dezveleste si se ridica din pat, pasind apasat spre iesire. Cand apasa pe clanta observa ca usa era incuiata. Se enerva, dar incerca sa se calmeze. Isi lipi urechea de usa pentru a percepe sunete din exterior, dar nu auzi nimic. Se duse la fereastra si indeparta jaluzele pentru a vedea. Afara se zareau multi copaci infrunziti. Puse mana pe maner si deschise geamul. De afara vinea un miros de pin si de brad foarte puternic si imbietor. Se apleaca pe fereastra si numara 3 etaje pana jos. Se uita in stanga si in dreapta si isi dadu seama ca era intr-o padure de conifere si ca spre ghinionul eri, nu era nici un arbore aproape de geamul ei. Lasand fereastra deschisa sa indreapta spre pat si inghemui. Statu cateva minute asa pana cand se auzi o cheie in usa. Aceasta se deschise.
_______________________________________ Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
Se deschise, se deschise, se deschise sii...? Ziiiiiii, te rogg! E Tom? Bill? Vreun violator? Jared?:o3 spune-mi ca el e :o3 Fuck, stiu cine e si nu e Jared: )) Cine a zis ca n-am voie sa visez si eu?: )) Denise la genitiv nu-i Denisei, e lui Denise. Mi-e lene sa ascult melodia, netu' merge incet (stiu, o scuza patetica). : )) Imi place descrierea in antiteza de la inceput, oare cine-a facut-o?:> Ce ma enerveaza la ficul asta: mai niciodata n-am scris clar ce scrie in biletele ci am povestit. Aici, de exemplu, mergea sa scrie biletul integral pentru a lasa cititorul sa isi faca o opinie proprie despre personajul inca necunoscut. Next!
_______________________________________
#69
Crazy Butterfly A вeαuтιғuℓ Lie Din: Bucuresti
Postari: 3063
Pe usa intra o doamna, cam de 50 de ani, care s-a apropriat de pat, asezandu-se pe el. Fata a ridicat ochii iar, femeia o mangaie protector pe crestet, zicand: -Nu te teme, nu vei pati nimic rau, vei sta aici pana la majorat, iar cand se va intampla asta vei fi libera sa pleci. -De ce eu? De ce vreti sa aveti grija de mine? intreba ea intepata, nebagand de seama bunatatea femeii. Nu suporta ca libertatea sa ii fie incalcata. -Esti un copil bun, ti-ai ascultat parintele, ai inteles situatia financiara in care v-ati aflat, iar acum moartea mamei tale te-a bagat in orfelinat, dar tu pentru ca ai vointa ai evadat, iar eu ti-am rasplatit bunatatea cu bunatate. -De unde stiti atatea despre mine? Furia clocotea din ce in ce mai mult in ea. Vocea ii era plina de venin. -Nu eu te-am adus aici, ci Stapanul, raspunse batrana, pastrundu-se calma si calda. El a aflat de tine si te-a ocrotit cand ai fost in pericol. Acum vrem sa te ocrotim mereu, pentru ca tu sa nu mai patesti nimic. -Cine este acest Stapan? intreaba Leah foarte suspicioasa. -Toate la timpul lor, copila. Deja ti-am spus destule. Zicand asta, baba pleaca din camera inchizand usa cu cheia. Fata era foarte nervoasa, curioasa si nedumerita. Dorea sa afle cine este „Stapanul”. Deodata i se facu somn si caze lata pe perna, cufundata deja in lumea viselor. Peste cateva ore, fata se trezi si se uita imprejur, nimic schimbat. Ea se tot intreba cine este Stapanul si isi propuse ca urmatoarea data cand o va vedea pe acea femeie sa o intrabe. Somnul o linistise si cum era stapana pe emotiile sale, se gandea ca nu avea sens sa se poarte urat cu acea doamna, ea era doar o marioneta, nimic mai mult, iar ea in acel moment toat asa era, desi dorea cu ardoare sa rupa sforile. Dupa cateva zeci de minute de meditat, fata observa ca afara incepuse a se intuneca. S-a hotarat sa deschida geamul pentru a aerisi incaparea. Se duse la fereastra si o lasa intredeschisa. De afara venea mirosul imbatator de conifere amestecat cu mirosul de munte. Pe geam vezu o semiluna care lucea cel mai puternic dintre toate corpurile ceresti. Ea ar fi vrut ca o stea cazatoare sa fie pe cer atunci, dar dorinta nu i se indeplini. Se duse inapoi in pat si observa undeva in dreapta o usa de aceasi culoare cu peretele. Cand ajunse in fata ei si o deschise observa ca acolo era toaleta. Avea faianta si gresie gri, o cada mare, antica, cu picioruse de fier, o chiuvete si o toaleta. Avea mai multe rafturi unde se aflau prosoape, sampoane, sapunuri, lumanari parfumate, etc. Ea dadu drumul la apa sa curga in cada, punand spumant in ea. Mirosul spumantului era foarte aromat. Se duse la oglinda si se uita la chipul ei gandindu-se: „Nu s-a schimbat nimic in acest timp? Sau poate nu vad eu? Sa fii om e mult prea complicat, dar daca nu ar fi asa, viata ar fi plictisitoare, adica animalele traiesc doar pentru a manca, a dormi si a se reproduce, nimic iesti din comun.” Leah a inceput sa rada de ironia vorbelor ei si de cat de stupid poate suna in gura unei fete de 14 ani, sau poate ca nu, ar fi sunat stupid acum 50 de ani, dar in acel moment totul parea chiar normal. „ Viata nu e decat un pres, pe care noi ne stergem picioarele. Ne drgogam, ne imbatam, fumam. In ziua de azi putine raman curate, asa ca de ce imi mai plang de mila. In cazul meu presul a fost murdarit de altii, dar ce conteaza, atat timp cat rezultatul e acelasi?” Leah incepu iar sa rada, dar nu era un ras fericit, ci unul sec, ragusit si dureros pentru cine il asculta. Se vedea in el amarul adunat in ea si viata grea.
_______________________________________ Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
Tuuuuuuu! Da, tu! Tu ai bagat dorguri sialte substante ilegale in ficul mru, sa iti fie rusineee: )) Esti rea, de ce ai facut-o pe Diana baba? Acum cum pana mea va... Bineee, nu mai zic:-" Doamnelor si domnilor, primul monolog este al meu, iar al doilea al Madalinei. Se vede diferenta, right? Totusi imi plac mofificarile tale, oricat de minore sau majore ar fi. Ti-am zis la telefon, uneori am senzatia ca eu am scris partea adaugata de tine. Asta e ciudat fiindca noi avemstiluri diferite de a scrie, dar la ficul asta eu nu am mai fost asa de "savanta" (dupa vorbele tale), iar tu te-ai "acordat" la tipul asta de scriere. Nu am nimic negativ de obiectat, imi place mult. Se apropie partea de unde l-am lasat eu balta, sunt foarte foarte curioasa sa vad cum ai preluat tu povestea. Am un sentiment ca o vei schimba pe Leah (cam radical). Hmm, nu sunt vrajitoare sa fac preziceri asa ca astept continuarea (ce cliseu pentru incheierea unui comentariu, stiu). Next!
_______________________________________
#71
Crazy Butterfly A вeαuтιғuℓ Lie Din: Bucuresti
Postari: 3063
Care diana mah? am schimat numele:> Stiluri diferite da...
_______________________________________ Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
Katy cand l-a facut avea 20, eu l-amm mai intinerit, nu stiu sigur cati ani are, oricum diferenta e de 4-5 ani maxim, intre cei doi.
Parca imi si imaginez cat de emotionata esti ea acolo pe scena cnatand langa el...si el a ales-o tocmai pe ea. De asemenea trebuia sa descrii mai mult ceea ce a simtit Leah cand a intrat in casa si a gasit-o pe mama ei moarta. Cel putin inainte de aceasta intamplare nefericita s-a simtit si ea bine la concertul Tokio Hotel. Ma intreb oare ce o sa se intample cu ea 
nu stiu de ce am impresia ca o viata ei o sa reapara Bill din nu stiu ce motiv 
) lipsesec cateva virgulite pe 'ici pe 'colo.