|
|
Capitolul 17 – Opaa…
De cateva minute il tot astept la o masa, imi rotesc o suvita pe degete si stau la o masa. O chlenerita draguta ma intreaba daca doresc ceva, iar eu ii raspund un cappuccino. E pustiu locul… imi place. Fata soseste cu ceasca. Ii surad, poate din cauza ca imi place ca are uniforma, nu stiu. Iau betigasu alb si incep sa amestec frisca incet. Ma gandesc la tot ce s-a intampla azi, si la zilele trecute, in compania lui Jared. Oare am procedat bine? Eu asa cred, mai putin faptul ca azi am injurat ca un birjar. Nu e bine. Fara sa mai spun de mama, si tata ar fi dezamagit, ei m-au crescut astfel incat sa fiu o lady… Si totusi am facut totul pe dos. Nu imi place sa injur, numai ca asa sunt, de mica ma enervez repede si nu prea pot sa controlez asta. E enervant pana si acest fapt, rad in sinea mea. Nu sunt deloc zen, eh, nici nu e asa de rau, imi spun zambind vag. Iau o gura din bautura calduta si apoi pun ceasca la loc. Ma intreb ce face Mia, daca ma gandesc bine, am cam lasat-o balta, dar asta e, este mai mica si trebuie sa suporte consecintele. Nici nu stiu ce mai astept aici. Oare a scapat de Hanna aia? Ciudatica mica, cu ochi mlastinossi si cu o frizura posomorata. Ce o fi vazut la tipa aia brunetul? Ma intreb cati ani are… nu conteaza. Ce e important este cum o sa-l iau din nou, sau mai bine spus: doar sa il iau. O solutie imi trebuie si e enervant ca am cunoscut-o pe tipa aia atat de devreme. Nu ma deranjeaza chiar ca am intalnit-o, numai ca imi incurca itele si nu stiu ce are el in minte. E unul din oamenii greu de citit si schimbator… - Hei… Ma uit la el si il vad cu ochii pe mine. Ii surad si fac un gest cu mana, poftindul la masa. Isi scarpina un pic nasul si incepe sa ma priveasca fix. Nu imi place ascest obicei al lui. Nici nu spune nimic. Tot eu trebuie sa incep o conversatie? Deschid gura sa rostesc ceva, cand vine acea chelneita, il intreaba ce doreste si el ii raspunde ca nimic. Ok, acum ma supara fata asta. - Cum ai plecat de langa ea? - I-am spus ca ma duc la hotel inapoi, i-am lasat niste bani si am plecat, dar i-am lasat cam mult. - Deci o mituiesti, zic amuzata. - Nu chiar, a replicat rotindu-si ochii. Incep sa imi musc buza, usor. Si acum, ce? - Cine e Johnny? - Johnny Depp, il cunosc de ceva vreme. - A. Alte minute apasatoare de tacere urmeaza. - Hai sa ne plimbam, ii spun. Te conduc pana la hotel. - Bine, desi eu ar trebui sa te conduc. Mergem incet pe trotuar. Nu imi place linistea asta, acum. Ar trebui sa spuna si el ceva. - De cand o cunosti pe Hanna? - De doi ani, ne-am imprietenit usor, e o relatie draguta, imi place si… incep el, dar cuvintele I se pierd. - Si? - Si ea este destul de buna la pat. E un fel de serviciu contra serviciu, imi explica el. In loc sa ma duc la un bordel, sau pe nu stiu unde, cand chiar am chef, o am pe ea, iar ei I place pur si simplu si uneori ii maid au si bani, este destul de avara, dar e de treaba si ma inteleg cu ea, vine mereu dupa mine, fara sa ii cer. - A fost fana? - La inceput, apoi am ramas fara stilista si s-a oferit ea, timp de doua luni, dar era cam nepriceputa si am fost nevoiti sa o dam afara, dar ea nu a vrut sa rupa legatura, cel putin cu mine, dar uneori mai intreaba de Shannon si Tomo. L-am ascultat in liniste, cu mult interes, imi place ca imi spune mai multe lucruri si ma bucur, asta e de bine, poate nu va mai fi nevoie sa fac ceea ce mi-am propus. - Dar nu ai o iubita si tu asa, in loc sa te culci cu tipa aia? Zambeste la intrebarea mea, cam ciudata venind din partea mea. - In ultimul timp nu am avut chef. Ultima nu a fost chiar loiala si ei bine, desi nu am iubit-o, nu mi-a placut chestia asta. - Dar tu i-ai fost tot timpul loial? - Nu chiar, dar eu sunt barbat, iar ea… - Esti ipocrit, ii spun zambind bland. Nu te astepta ca cineva sa iti dea un o modeda, fara sa-i dai si tu una, vreau sa spun ca daca tu nu i-ai fost fidel, nu trebuia sa te astepti la altceva din partea ei. Asta e ipocrizie, dragul meu, continui eu ferm. - E de tinut minte si totusi nu imi pare rau ca ne-am despartit. Cat timp mergem nici nu observam ce trece pe langa noi, numai ca intunericul e si mai adanc si mai placut, facand conversatiile mai linistite, si pe oameni ii calmeaza, chiar daca New York-ul e un oras forte agitat, iar masinile inca trec pe langa noi. Linistea isi ia din nou locul, dar acum e mai confortabila. Din senin o ploaie cade peste Jared si aproape si peste mine, dar eu ma feresc, o masina tocmai a trecut pe langa noi si l-a facut leoarca. Ma uit la el cu ochii mari si imi pun mana la gura, mai mult ca sa imi ascund zambetul. - Drace! Striga el, dupa ce realizeaza ce s-a intamplat. Ma priveste parca cerandu-mi ajutor, dar sunt impietrita, daca as avea o clipa, as izbugni in ras, dar nu vreau sa rad de necazul lui, nu vreau sa il supar, dar si el zambeste amarat si astfel nu ma mai pot abtine, incep sa rad zgomotos, iar brunetul se uita la mine, cu o spranceana ridicata. - Imi cer suze, rostesc printe hohote, doar ca nu ma pot abtine. Roteste ochii si isi indreapta spinarea. - Hai mai repede la hotel.
1. Nu comentati titlul, nu am avu foarte multe inspiratie:]] 2. nu comentati dialogul, ca nu e unul gen: buna, ce faci, bine, pa. E mai amplu si nu consider ca e prea mult 3. sper ca v-a placut si astept pareri
_______________________________________
 Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor. William Shakespeare
|
|